SCHIMBĂRI ALE TERREI

SCHIMBĂRI ALE TERREI,  CE PREVESTESC SFÂRŞITUL VEACURILOR   INVERSAREA CÂMPULUI MAGNETIC AL PĂMÂNTULUI

     Reducerea câmpului magnetic ar putea avea unele implicaţii energetice.   Cât timp va mai sta la zero înainte de a de inversa?
   După ce au loc cutremure puternice, aşa cum a fost cel din 26 decembrie  2004, cel care a declanşat dezastruosul val tsunami, oamenii încearcă să afle care sunt cauzele posibile ale aparentei instabilităţi a crustei pământului. Cei care se îngrijorează de venirea Sfârşitului, precum şi cercetătorii ştiinţifici, cred că inversarea câmpului magnetic al Terrei – un eveniment prezis şi iminent, ar putea fi şi un indiciu semnificativ pentru evenimentele cruciale din viaţa planetei.

    Oamenii de ştiinţă au observat schimbări ale direcţiei câmpului magnetic al Terrei, care au avut loc recent, dar şi în trecut. Siteul NASA prezintă o hartă care arată deplasarea graduală a polului nord magnetic spre nord, în ultimul secol şi jumătate.

    De vreme ce mai mult de dublul intervalului de timp a trecut de la ultima inversiune, în comparaţie cu timpul scurs între cele două inversări anterioare, unii cred că următoarea inversiune nord – sud va avea loc foarte curând. Dar, deşi intervalul dintre inversarea câmpului magnetic al Terrei poate fi de numai 5.000 de ani, el poate fi chiar şi de 50 milioane de ani. Se pare că nu există nici o lege logică care să guverneze comportamentul planetei.

    Nu doar direcţia, dar şi puterea acestul câmp magnetic constituie motiv de îngrijorare.
Pe vremea dinozaurilor, la 2,5 gauss, se pare că era cu 80% mai puternic decât este în prezent. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care asemenea forme de viaţă gigantice au putut exista. Este unanim acceptat că un eveniment catastrofic a pus capăt domniei reptilelor gigantice. Talia mai mică a animalelor din ziua de azi s-ar putea datora declinului treptat al „stării de echilibru” al magnetismului.

   Acum câteva mii de ani, chinezii, cei care au descoperit şi fluxurile de energie bio-electrică, cunoscute sub denumirea de „meridiane”, au aflat că magnetismul imprimă vigoare vieţii. Ei foloseau roci magnetice în tratamentele medicale.
   În secolul trecut, câmpul magnetic al Terrei a scăzut cu alte 5 procente, ajungând la numai 0,5 gauss. Aceasta l-a făcut pe Dr. Dean Bonlie să identifice „un sindrom al deficienţei magnetice”, rezultat din stresul biologic cauzat de slăbirea „bazei energetice” a vieţii. Slăbirea magnetismului pământului este unul dintre factorii despre care se crede că indică inversiunea polilor.
   Inversiuni ale câmpurilor magnetice au avut loc şi în trecut, fapt confirmat şi de datele geologice. Ceea ce este neclar este cât de precis are loc tranziţia, şi ce se petrece cu extinderea formelor de viaţă la momentul aceste schimbări.

   Câmpul magnetic va ajunge la zero gauss?    Previziuni înfricoşătoare vin ca rezultate ale acestei teorii. Toate mecanismele electronice ar fi în pericol: toţi sateliţii ce orbitează în apropierea Terrei ar putea fi grav afectaţi sau ar putea fi complet pierduţi, la fel ca şi staţia spaţială.
   Efectele asupra formelor de viaţă ar putea varia de la pierderea direcţiei de  către  păsările călătoare, până la declinul sistemului imunitar sau chiar decese cauzate de cancer indus de radiaţii.Prin pierderea stratului magnetic protector, atmosfera s-ar extinde şi ar deveni mai subţire, putând duce la rău de înălţime în apropierea nivelului mării. Pentru că nu ar mai fi filtrate, razele cosmice mortale ar omorî cea mai mare parte, dacă nu chiar toate, creaturile de la suprafaţă. Numai cele care ar locui în peşteri adânci ar fi în siguranţă. Acest scenariu i-a făcut pe unii să construiască buncăre subterane, în speranţa că vor supravieţui.

   Analizând această viziune înspăimântătoare, NASA consideră că, mai degrabă decât să ajungă la zero gauss, câmpul magnetic va deveni probabil foarte dezordonat. Astfel, pentru o perioadă scurtă, s-ar putea să avem pe planetă mai mult de un pol sud sau nord. Acest punct de vedere oficial, consideră că nici magnetosfera nu va dispărea întru-totul. Astfel, chiar dacă mijloacele de comunicaţie nu ar funcţiona parţial sau total, oamenii şi-ar putea găsi mijloace de supravieţuire.

   Dar există şi neconformităţi în teorie, ce arată către vasta anomalie magnetică din Atlanticul de Sud, şi efectelor radiative devastatoare asupra sateliţilor din regiune, pentru care se consideră vinovată slăbirea magnetosferei protective. Pentru susţinerea teoriei inversiunii dezordonate sunt aduse dovezi geologice, care arată că în inversiunile trecute declinul nu a fost complet.

   Curgerile  de  lavă  care  s-au solidificat în Munţii Steen, în timpul unui  îndelungat  proces  de inversiune, arată că polii magnetici s-au „plimbat” de-a lungul ecuatorului, de trei ori” (vezi„Ragnarok”, de Christian & Miriam Dikol.

   Deşi puterea câmpului a fost redusă la 20% din maximum, nu există date care să susţină că s-a ajuns la zero gauss în timpul acelei perioade de tranziţie. Teoria care spune că activitatea în centrul de fier topit al planetei generează câmpul magnetic este dominantă printre oamenii de ştiinţă. O activitate furtunoasă, care are loc adânc, în nucleul exterior al pământului, care este plin de centri de convecţie ai fierului topit, se crede că generează câmpul magnetic al planetei. Asemenea clocotiri violente ar putea afecta şi mantaua, deranjând crusta terestră şi provocând cutemure.

   Soarele îşi inversează  câmpul  magnetic foarte regulat,  o dată la unsprezece ani,  la apogeul ciclului petelor solare. Următoarea inversiune solară va avea loc în 2012.

   Fluxul magnetic ce indică sudul se mişcă dinspre petele solare,  care  sunt bucle  magnetice intense, aflate la ecuatorul Soarelui, de-a lungul „fluxurilor meridionale”, înspre polul magnetic nord, şi invers. Pe măsură ce încărcătura cu semn invers se acumulează la poli, câmpul se află în declin, până când, în cele din urmă, sarcina inversă va predomina.
   Mecanismul care controlează inversiunea câmpului pământului ar putea să nu fie bazat pe aceleaşi principii. Dacă aceste câmpuri magnetice subordonate iau mai mult din activitatea magnetică în timpul declinului câmpului magnetic principal, ele ar putea deveni suficient de active, astfel încât să susţină un strat protector pentru biosferă, chiar dacă câmpul principal dipolar ajunge la zero gauss. Acest fapt ar putea fi important pentru supravieţuirea noastră, pentru că curgerile de lave din Munţii Steen indică faptul că inversiunea a fost completă în 4.500 de ani!
http://www.astralmagik.ro/articole/schimbari_ale_terrei.htm
http://www.astralmagik.ro/articole/anul_2012.htm